"Este un derapaj inacceptabil ca Guvernul să abroge prin Ordonanță de Urgență obligațiile de predictibilitate și stabilitate ale Codului Fiscal. Chiar Ministerul Justiției, în avizul care însoțește această Ordonanță de Urgență la care mă refer, arată că ea este neconstituțională", a declarat directorul executiv al Confederației Patronale Concordia, Radu Burnete
Legea care are scopul de rezolva problemele fiscale generate de tichetele cadou acordate de firme altor persoane decât angajaților proprii, adoptată din nou de Parlament după ce a fost retrimisă de către președintele Klaus Iohannis, pentru a remedia o serie de neclarități, a fost promulgată acum de șeful statului.
Parlamentul a adoptat din nou, cu vot final, o lege care are scopul de rezolva problemele fiscale generate de tichetele cadou acordate de firme altor persoane decât angajaților proprii. Legea a trecut de Parlament și anul trecut, dar a fost retrimisă legislativului de către președintele Klaus Iohannis, pentru a remedia o serie de neclarități. Solicitările președinției au fost prinse în noua variantă a legii. Începând cu anul 2019 au fost demarate numeroase controale ale ANAF, Antifrauda și Inspecția Fiscală, având ca obiect modalitatea de impozitare a iacestor tichete cadou acordate angajaților altor companii, iar concluzia acestora a fost că respectivele tichete ar trebui sa fie tratate drept venituri salariale, chiar în condițiile în care nu există o relație contractuală de muncă între emitentul tichetelor și beneficiarul lor, și nu drept venituri din alte surse. În urma controalelor au fost impuse sume de plată, în timp ce companii care nu au fost controlate ar putea ajunge, de asemenea, în această situație.
Președintele Klaus Iohannis a retrimis Parlamentului pentru reexaminare, din cauza neclarităților, o lege votată anul acesta cu scopul de rezolva problemele fiscale generate de tichetele cadou acordate de firme altor persoane decât angajaților proprii. Începând cu anul 2019 au fost demarate numeroase controale ale ANAF, Antifrauda și Inspecția Fiscală, având ca obiect modalitatea de impozitare a acestor tichete cadou acordate angajaților altor companii, iar concluzia acestora a fost că respectivele tichete ar trebui sa fie tratate drept venituri salariale, chiar în condițiile în care nu există o relație contractuală de muncă între emitentul tichetelor și beneficiarul lor, și nu drept venituri din alte surse. În urma controalelor au fost impuse sume de plată, în timp ce companii care nu au fost controlate ar putea ajunge, de asemenea, în această situație.
Parlamentarii PSD au inițiat un proiect de lege care urmează să rezolve problema tichetelor cadou acordate de firme altor persoane decât angajaților proprii. Începând cu anul 2019 au fost demarate numeroase controale ale ANAF, Antifrauda și Inspecția Fiscală, având ca obiect modalitatea de impozitare a acestor tichete cadou acordate angajaților altor companii, iar concluzia acestora a fost că respectivele tichete ar trebui sa fie tratate drept venituri salariale, chiar în condițiile în care nu există o relație contractuală de muncă între emitentul tichetelor și beneficiarul lor, și nu drept venituri din alte surse. În urma controalelor au fost impuse sume de plată, în timp ce companii care nu au fost controlate ar putea ajunge, de asemenea, în această situație.
Persoanele care obțin venituri din activitatea de acordare de meditații au obligația de a se înregistra fiscal și de a declara veniturile realizate, atrage atenția, acum, la început de an școlar, ANAF printr-un comunicat. Profit.ro a scris, la finalul anului trecut, în baza unui document al agenției, că ANAF analizează situația veniturilor obținute din acordarea de meditații, constatând în perioada pandemiei un risc mai ridicat de nedeclarare a acestor venituri. ANAF menționa atunci că, în funcție de evoluția situației și de riscul fiscal reprezentat, are în vedere și controale antifraudă în acest domeniu.
Ministerul Finanțelor a elaborat un proiect de ordin de ministru care ar urma să actualizeze ordinul ce prevede procedura de aplicare a măsurilor de restructurare a obligațiilor bugetare restante la 31 iulie 2020. Facilitatea de restructurare a fost extinsă anul trecut de Guvern, prin ordonanță de urgență, astfel încât să se aplice obligațiilor la buget restante la 31 decembrie 2020, față de 31 iulie 2020, cât era limita anterior.
Firmele care au amânat la plată anul trecut obligații fiscale către stat, fără dobânzi și penalități, în baza facilității acordate de Guvern în contextul pandemiei de coronavirus, au achitat în perioada decembrie-februarie în total 5,5 miliarde de lei din sumele amânate, iar datorii totale de peste 10,5 miliarde lei au fost introduse în mecanismul de eșalonare simplificată, a declarat astăzi președintele ANAF, Mirela Călugăreanu. Șefa ANAF nu a precizat ce se întâmplă cu datorii de aproximativ 2-3 miliarde de lei acumulate anul trecut în baza facilității respective și pe care ANAF va trebui să le recupereze conform legii.
Conformarea voluntară la declarare și la plată a obligațiilor fiscale de către contribuabili, firme și persoane fizice, ar urma să revină la niveluri considerate normale până la finalul anului 2022, estimează ANAF. Obiectivul este asumat în Strategia ANAF pentru perioada 2021-2024. În timp ce depunerea voluntară a declarațiilor fiscale a înregistrat un recul de numai 1-3 puncte procentuale în 2020, plata a coborât chiar și cu 10 puncte procentuale în trimestrele al doilea și al treilea, în care s-a resimțit puternic impactul pandemiei de coronavirus, iar Guvernul a dat plătitorilor de taxe și impozite posibilitatea să-și amâne plata, fără penalități, a obligațiilor fiscale până la 25 decembrie, iar ulterior să opteze pentru plata eșalonată.
ANAF desfășoară o amplă campanie de informare a contribuabililor cu privire la mecanismele de eșalonare a obligațiilor fiscale restante pe care aceștia le pot folosi pentru a evita o eventuală executare silită. ANAF trimite scrisori firmelor și persoanelor fizice cu datorii, pentru a le prezenta facilitățile fiscale, precum și condițiile de îndeplinit pentru accesarea acestora.
Ministerul Finanțelor derulează simulări referitoare la data de 25 octombrie, la care expiră posibilitatea firmelor de a amâna fără dobânzi și penalități obligațiile fiscale din starea de urgență/starea de alertă, însă o decizie nu a fost luată, a declarat astăzi ministrul Finanțelor, Florin Cîțu. Potrivit informațiilor Profit.ro, analiza Finanțelor înclină spre menținerea termenului de 25 octombrie, dar cu o abordare mai "prietenoasă" din partea ANAF, care ar trebui să sprijine firmele să se conformeze, de exemplu prin restructurarea și eșalonarea obligațiilor fiscale, și să nu treacă imediat la executarea acestora.
Autoritățile fiscale daneze au început să verifice conturile Google din Danemarca pentru a stabili dacă gigantul de tehnologie are vreo datorie fiscală, a anunțat luni compania, transmite Reuters.
ANAF analizează situația celor care amână, pe perioada stării de urgență/stării de alertă, plata obligațiilor fiscale și se pregătește ca după data la care expiră facilitățile fiscale acordate de autorități, 25 octombrie, să treacă la recuperarea sumelor la buget, inclusiv prin atragerea răspunderii solidare a persoanelor care sunt răspunzătoare pentru neplată, potrivit unui document analizat de Profit.ro. Până la finele lunii iunie, firmele au declarat, dar fără să și achite, obligații de plată în cuantum de 10,3 miliarde de lei în baza facilității acordate de Guvern în martie. Guvernul a decis în martie, în contextul crizei economice cauzate de combaterea epidemiei de coronavirus, ca firmele să poată amâna plata obligațiilor fiscale fără riscul de executări/popriri din partea ANAF și fără să acumuleze dobânzi și penalități.
Guvernul a extins astăzi, până la data de 25 iunie termenul, anterior de 15 iunie, până la care obligațiile fiscale neachitate pe perioada stării de urgență, plus 30 de zile după, nu sunt considerate restante și nu se acumulează pentru ele dobânzi și penalități, potrivit informațiilor Profit.ro. De asemenea, a fost extins similar și termenul până la care ANAF nu demarează proceduri de executare silită. Guvernul a adoptat, în contextul instituirii stării de urgență, facilități care au dat posibilitatea mediului de afaceri să amâne plata obligațiilor fiscale către stat în perioada stării de urgență plus 30 de zile după, scopul fiind de a ajuta astfel firmele să treacă peste impactul economic al restricțiilor impuse de Guvern în contextul combaterii epidemiei de coronavirus.
Inspectorii ANAF de la direcțiile Antifraudă și Inspecție Fiscală au avut în prima jumătate a anului o activitate semnificativ mai redusă raportat la aceeași perioadă a anului trecut. Numărul de verificări derulate de Inspecția Fiscală a consemnat o scădere foarte redusă, iar la Antifraudă controalele, vizând în principal utilizarea caselor de marcat, au fost în prima jumătate a anului cu 30% mai puține după recordul de anul trecut, dar s-au menținut la un nivel foarte ridicat. Foarte important, însă, numărul de sancțiuni, valoarea prejudiciilor, obligațiile suplimentare, măsurile asigurătorii și sesizările penale au consemnat un recul important. Evoluția este parțial determinată de abordarea mai puțin draconică a ANAF în contextul aplicării Legii prevenirii.
În ultimii zece ani, România a devenit un centru important în domeniul IT&C, acest sector înregistrând creșteri solide de la un an la altul. Gradul ridicat de atractivitate generat de calitatea muncii prestate de specialiștii din România din IT&C a determinat unele companii străine, care nu au prezență pe piața locală, să folosească expertiza acestora, oferindu-le un venit competitiv și posibilitatea de a lucra de acasă.
La 1 ianuarie 2019 intră în vigoare noi norme ale Uniunii Europene pentru eliminarea celor mai frecvente practici de evitare a obligațiilor fiscale de către companii, se arată într-un comunicat al Comisiei Europene.
Valoarea prejudiciilor, amenzilor și obligațiilor suplimentare stabilite în urma inspecțiilor fiscale au scăzut în primul trimestru, potrivit datelor ANAF. Consultanții fiscali nu văd însă un trend de diminuare a acestora, o excepție fiind zona de sesizări penale, unde este semnalată o presiune mai scăzută din partea Fiscului. Numărul sesizărilor penale a coborât cu aproape un sfert raportat la primele trei luni ale anului trecut.
Amânarea termenului pentru declarația unică de venit, decisă în contextul dificultăților de completare și depunere, ridică întrebarea dacă introducerea unui mecanism permanent de extindere similar cu cele pe care le aplică alte state ar fi o măsură utilă pentru persoanele fizice și pentru administrație.
Declarațiile fiscale și plățile către ANAF care au ca termen în mod obișnuit data de 25 a lunii vor trebui efectuate în luna decembrie până joi, 21 decembrie, atrage atenția Fiscul. Excepție fac obligațiile fiscale cu scadență pe 27 decembrie, a căror data rămâne nemodificată. Pentru a evita aglomerația la ghișee, ANAF recomandă contribuabililor să depună online declarațiile sau să se prezinte din timp la sediile ANAF.
Pentru a face loc sărbătorilor de iarnă și timpului personal, luna decembrie va fi mai compactă în ceea ce privește declarațiile fiscale. Termenul de depunere a declarațiilor din data de 25 ale lunii va fi modificat, astfel că data va fi devansată în jur de 21 decembrie. Data exactă va fi comunicată de autoritățile fiscale cel mai probabil în cursul lunii decembrie.
Din punct de vedere fiscal, luna noiembrie reprezintă calmul dinainte de agitația specifică finalului de an; companiile au obligații de declarare doar pentru cele mai uzuale taxe și impozite și nici acelea toate, din cauza decalării unor termene-limita până în luna decembrie.
Din cauza faptului că a fost nevoit să cumpere certificatele de emisii de gaze cu efect de seră impuse de legislația europeană până pe 30 aprilie, dar și a scăderii prețurilor pe piața engros de energie, care i-a redus veniturile, Complexul Energetic Oltenia a ajuns să aibă datorii restante la stat de aproape 60 milioane lei.